Tags
Doamna Grasă s-a întors, dar nu oricum. A călătorit în lung şi mai mult în lat, a cunoscut oameni, a întrebat, a aflat, a avut nostalgii, realizări, poate unele regrete, pe scurt: s-a maturizat.
Doamna Grasă s-a întors, dar nu oricum, de data aceasta către publicul larg fiindcă a simţit nevoia să evolueze. Asta nu înseamnă că va ignora studenţii de la Literele bucureştene unde s-a întrupat de atâtea ori în 2009-2010.
Explozia eBookurilor şi evoluţia accelerată a vizualului în zona literară, schimbarea de paradigmă pe care o trăim prin trecerea de la verbul „a citi” la verbul „a vedea”/ „a vizualiza” ne obligă aproape să ne exprimăm.
Se simte acut nevoia (de bun simţ, de altfel) unor texte care să comenteze apariţia tuturor acestor medii diverse prin care trece şi prin care se filtrează literatura (română) de azi:
Bloguri, eBook, audiobook, Facebook, YouTube, Second Life, benzi desenate, romane grafice, interactive fiction, scenarii de film sau de jocuri, textele teatrului independent, al teatrelor de apartament, versurile din hip-hop şi performance-uri sau chiar textele de stand-up comedy nu sunt cu nimic mai prejos de literatura „mare”, „înaltă”, „mainstream”.
Sunt filtre prin care literatura contemporană îşi trăieşte adevărata vervă. Urmuz a fost paraliterar. Tristan Tzara. Ionatan X Uranus, Eugen Ionescu. G. Călinescu oricât de open minded ar fi fost, tot n-a ştiut cum să-i ignore şi de ce.
Că sunt texte „de frontieră”, „anti-canonice”, „para-literare”, pentru noi nu contează atâta timp cât fac parte din realitatea imediată, din senzaţionalul (i)recuperabil… de pe Facebook!
Sub prea-latul său patronaj, Doamna Grasă îşi asumă maturitatea de a concentra toată această literatură într-un singur loc şi de a-i căpăta sensul. Că acest sens se va dovedi sau nu postmodernist, experimentalist sau avangardist, rămâne să judecaţi voi. Cel puţin nu vom putea fi acuzaţi că nu am încercat.
Şi, by the way, suntem generaţia care a prins Internetul pe Dial-up şi cartele cu 1 cent pe minut, care a folosit dischete şi walk-man-uri, care a jucat snake pe 3310 şi care a citit Noua Literatură şi a jucat trivia pe mIRC. Şi, totodată, cei care am început blogurile cu Yahoo 360, cei care acum folosesc smartphone-uri şi alte gadget-uri literare sua mai puţin literare.
Doamna Grasă va deveni, de asemenea şi prin urmare, terenul de joacă al acestor „efuziuni” subversive prin partea a doua dedicată exclusiv literaturii contemporane din online-ul românesc (şi nu numai).
A treia parte este rezervată continentului radioactiv numit şi „backstage literar” unde se vor discuta exerciţii şi probleme din interiorul industriei editoriale: PR şi marketing, editare, traduceri, tiraje, recuperări, writing, librării etc.
Ultima parte, dar nu cea de pe urmă, este partea care uneşte toate mediile literare menţionate mai sus prin care îşi află existenţa literatura din online: partea de IT & Gadget (fără a uita să adăugăm aici şi partea de divertisment care îmblânzeşte „zânele reci ale ciberneticii”).
Suntem deschişi şi către alte propuneri.
Să vă placă!
Tudurachi, Cluj, 2009.
